Applied Behavior Analyses, pe scurt ABA, este stiinta aplicata de analistii comportamentali, stiinta care isi are radacinile in munca psihologului B.F. Skinner.
ABA pentru autism este un program individualizat de invatare, prin intermediul caruia copilul cu autism invata abilitati de care are nevoie, precum: limbajul receptiv, limbajul expresiv, abilitati de viata independenta, abilitati academice, cum sa gestioneze comportamentele neadecvate.
Un program bun de ABA este bazat pe abordarea individuala a fiecarui copil, se targheteaza fiecare particularitate a acestuia si se tine cont de ceea ce ii place, e interesat sau motivat.
Ca orice stiinta, ABA a fost dezvoltata in timp, dar principiile de baza au ramas aceleasi. In primul rand, premiezi sau intaresti comportamentele pe care ti le doresti si le ignori pe cele pe care nu ti le doresti.
De cele mai multe ori cuvintele “premiu” si “comportament” sunt intelese si interpretate gresit in acest context, de catre persoanele care nu sunt formate in analiza comportamentala aplicata.
- Premiul este adesea inteles ca fiind o “conditionare”, in timp ce pentru un analist comportamental, premiul (recompensa) este o consecinta care duce la cresterea comportamentului in viitor.
- Comportamentul este inteles doar prin prisma “comportamentelor nedecvate”. De aceea sunt oameni care considera ca ABA este doar despre a manageria compotamentele negative ale unui copil cu autism. In timp ce pentru un analist comportamental, termenul “comportament” se refera la orice face o persoana. Cu alte cuvinte, toate actiunile, inclusiv vorbitul, cititul sau scrisul.
Principiile de invatare sunt universale si sunt aplicate de catre analistii comportamentali in multe alte arii in fara autismului. Poti folosi ABA pentru a ajuta adultii cu adictii sau pentru a asista muncitorii care lucreaza intr-un mediu cu risc crescut pentru a reusi sa execute procedurile in siguranta.
In contextul autismului, ABA incurajeaza copilul sa invete comportamente importante (precum vorbitul) si descurajeaza comportamente pe care familia impreuna cu echipa care implementeaza ABA, le considera daunatoare (exemplu: agresivitatea sau autoagresivitatea).
In programul ABA, un specialist calificat stabileste ariile in care copilul are deficiente si dezvolta un plan pentru a putea imbunatati aceste aspecte. Sunt impartite abilitatile care ii lipsesc copilului in sarcini mici, iar copilul lucreaza unu la unu cu terapeutul pentru a reusi sa si le insuseasca.
Pot fi predate abilitati prin intermediul lectiilor de tip:
- Discrete Trial: fiecare sarcina este prezentata copilului si este repetata pana cand acesta o invata. Este recompensat in timpul procesului de invatare. Pe masura ce copilul invata din ce in ce mai bine acea abilitate, recompensa este retrasa si inlocuita cu recompensa sociala (precum lauda).
Sunt colectate date pe parcursul sesiunilor de predare. In acest fel progresul poate fi urmarit si pot fi facute modificari daca este necesar.
- NET (Natural Environment Training): de exemplu, copilul este invatat sa spuna “impinge”, cand este dat in leagan.
Inainte de a incepe interventia, este important sa existe o discutie intre coordonatorul programului ABA si familie, vis-à-vis de rezultatele dorite.
Daca, de exemplu, un copil isi petrece o mare parte din zi invartindu-se sau lovindu-se si devine agresiv atunci cand este impiedicat sa faca aceste comportamente de autostimulare, este important sa ne adresam acestor probleme inainte de a incepe predarea altor abilitati.
Pentru copiii cu un nivel de afectare mai sever, cu dificultati de invatare, interventia ABA va fi focusata initial pe imitatie. Fara abilitatea de a imita ce fac alte persoane, procesul de invatare va fi lent.
O alta problema a copilului cu autism este motivatia. Tutorele ABA invata copilul utilizand intaritori precum: activitati sau itemi care il motiveaza pe copil.
De exemplu, un copil poate invata sa spuna “impinge” atunci cand vrea sa fie dat in leagan. Sa-l inveti pe copil sa spuna anumite cuvinte pentru a obtine acele lucruri se numeste trainingul de manduri. Mand este cuvantul folosit in ABA pentru cerere.
Multi copii cu autism pot imita ce spune un adult, dar acest lucru nu duce la dezvoltarea unui limbaj functional (exemplu: mama intreaba copilul “Vrei un mar? ”, iar copilul raspunde “Vrei un mar ?”, in loc sa spuna “da/nu”).
Specialistii ABA au abilitatea de a transforma partea de imitatie in limbaj fuctional.
Programele ABA pot fi concepute pentru orice fel de abilitati, de la trainingul de toaleta, mancat cu tacamuri, pana la citit sau mers cu bicicleta.
In afara de intarirea comportamentelor dorite, un alt aspect cheie regasit in ABA este ca abilitatile sunt impartite in mici parti, si fiecare parte este invatata si recompensata pana cand este masterata. De exemplu, un copil care invata sa se spele pe dinti va fi ghidat mana peste mana sa ia periuta de dinti, sa puna pasta de dinti pe periuta, sa dea drumul la robinet, sa se spele in fiecare parte a gurii. Treptat, promptul va fi retras pana cand copilul va putea sa se spele independent.
Un alt principiu important in ABA este invatatrea fara greseala (errorless learning). Jobul tutorelui este sa seteze situatii astfel incat copilul sa invete abilitatea target fara sa faca greseli. De fiecare data cand abilitatea este exersata, copilul este recompensat, in timp ce comportamentele negative sunt ignorate sau nu sunt recompensate.
Exista si critici ABA in special vis-à-vis de tutorii care lucreaza pentru a minimiza comportamentele autostimulatoare (ca datul din maini, autoagresivitatea). Ei spun ca aceste comportamente ii ajuta pe copiii cu autism sa-si managerieze anxietatatea.
Acest lucru poate fi uneori adevarat, insa de multe ori aceste comportamente sunt vatamatoare pentru copil sau reprezinta o bariera in invatare sau in a avea o viata functionala.
Exista date care demonstreaza eficienta analizei comportamentale aplicate. Succesul in terapie depinde de implicarea parintilor, potentialul copilului, varsta copilului la inceperea terapiei si nu in ultimul rand de pregatirea echipei terapeutice.
Mai jos regasiti o selectie a unora dintre cele mai importante studii in care au fost observate imbunatatiri pe parte de cognitie, comportamente adaptative si reduceri in severitatea simptomelor, la subiecti care au primit interventie ABA.
Rezultatele acestor studii subliniaza importanta detectarii si interventiei timpurii in autism.
- Orinstein, A.J., Helt, M., Troyb E., et al. (2014). Intervention for Optimal Outcome in Children and Adolescents with a History of Autism. J Dev Behav Pediatr 0:1-10.
- Vismara, L. A. & Rogers, S. J. (2010). Behavioral Treatments in Autism Spectrum Disorder: What Do We Know? Annual Review of Clinical Psychology, 6, 447-468, link http:// annualreviews.org/doi/abs/10.1146/annurev. clinpsy.121208.131151.
- Eldevik, S., Hastings, R. P., Hughes, J. C., et el. (2010). Using Participant Data to Extend the Evidence Base for Intensive Behavioral Intervention for Children With Autism. American Journal on Intellectual and Developmental Disabilities, 115, 381-405.
- http://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/20687823
- Reichow, B., Barton, E. E., Boyd, B. A. & Hume, K. (2012). Early intensive behavioral intervention (EIBI) for young children with autism spectrum disorders (ASD). Cochrane Database of Systematic Reviews.
- http://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/23076956
- Keenan, M. & Dillenburger, K. (2011). When all you have is a hammer …: RCTs and hegemony in science. Research in Autism Spectrum Disorders, 5, 1-13.
- http://pure.qub.ac.uk/portal/en/publications/when-all-you-have-is-a-hammer–rcts-andhegemony-in-science(e57d5c5d-0a5c-42a5874b-47151a606781).html
- Remington, B., Hastings, R. P., Kovshoff, H., et al. (2007). Early Intensive Behavioral Intervention: Outcomes for Children With Autism and Their Parents After Two Years. American Journal on Mental Retardation, 112, 418-438.
- http://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/17963434
- Dawson, G., Rogers, S., Munson, J., et al. (2010). Randomized, Controlled Trial of an Intervention for Toddlers With Autism: The Early Start Denver Model. Pediatrics, 125, e17-e23.
- http://pediatrics.aappublications.org/ content/125/1/e17
Bibliografie:
- Porter, I. (2015). What is ABA for Autism? Improving the life and wellbeing of your child through behavioral intervention. Limited Company Registered in England: No. 5594787.