Autor: Geanina Bucuroiu, psiholg clinician, analist comportamental acreditat BCaBA
Self-managementul este definit ca o aplicare a tehnicilor de catre o persoana asupra sa pentru a obtine o schimbare dorita a comportamentului (Cooper, Heron, & Heward, 2007).
Intr-un studiu din 2014 (Carr, Moore, & Anderson) care a analizat articolele din literatura de specialitate publicate inainte de noiembrie 2012, au fost discutate 29 de studii care au avut ca obiectiv cresterea unui comportament adecvat sau predarea unuia nou.
Rezultatele au aratat despre interventiile bazate pe proceduri de self-management urmatoarele:
- Sunt eficiente pentru toate varstele, mai ales pentru adolescenti.
- Sunt extrem de eficiente pentru a creste comportamente din diverse arii (social, academic, abilitati de viata independenta).
- Comportamentele dezirabile au fost obtinute in diverse medii (studiile analizate au fost realizate in mediul educational general, in mediul educatiei speciale, la domiciliul participantilor, in comunitate si in clinica)
- Pentru participantii cu functionalitate inalta s-au dovedit extrem de eficiente, iar pentru cei functionalitate joasa s-au dovedit eficiente (cele doua grupuri au fost stabilite avand in vedere DSM V, iar rezultatele sunt diferite).
- Un beneficiu colateral al aplicarii procedurilor de self-management a fost reducerea comportamentelor-problema.
- In viitor este nevoie de cercetare privind stabilirea unui obiectiv ca forma de self management (in doua dintre studii autorii au discutat despre efectele pozitive ale acestei proceduri).
- De asemenea, este nevoie de cercetari viitoare privind efectul promptului vizual asupra procedurilor de self-management (intr-unul dintre studii ( Cihak et al., 2010) promptul vizual a fost asociat cu procedurile extrem de eficiente).
In studiile analizate au fost folosite ca proceduri de self-management urmatoarele (in diferite combinatii):
- Automonitorizarea ( de exemplu, pentru scrierea compunerilor, automonitorizarea consta in a-si examina ce a scris)
- Autoobservarea ( de exemplu, copilul se poate observa pe sine intr-un filmulet in care a interactionat cu alt copil)
- Autoevaluarea (de exemplu, pe baza pasilor prestabiliti copilul se autoevalueaza)
- Autoinregistrarea (de exemplu, dupa fiecare exercitiu rezolvat dintr-o fisa elevul isi trece bifat pe o foaie de date)
- Autorecompensarea (de exemplu, folosirea sistemului de schimb de tokeni)
Concluzia studiului a fost ca articolele analizate aduc suficiente dovezi ca self-managementul este o procedura bazata pe evidenta stiintifica pentru copiii cu TSA si Sindrom Asperger.
Referinte:
Cooper, J. O., Heron, T. E., & Heward, W. L. (2007). Applied behavior analysis (2nd ed.). Upper Saddle River, NJ: Pearson Merrill Prentice Hall.
Carr, M. E.; Moore, D. W. & Anderson, A. (2014). Self-Management Interventions on Students With Autism: A Meta-Analysis of Single-Subject Research. Exceptional Children81.1 (Fall 2014): 28-44.
Cihak, D. F., Wright, R., & Ayres, K. M. (2010). Use of self-modeling static-picture prompts via a handheld computer to facilitate self-monitoring in the general education classroom. Education and Training in Autism and Developmental Disabilities, 45, 136-149.