Despre comportamente autostimulatoare se poate spune ca sunt una dintre caracteristicile majore ale autismului. Autostimularea inseamna comportamentul repetitiv, stereotip.
Exista 3 motive pentru care trebuie sa ne propunem reducerea autostimularii:
- interfereaza foarte mult cu atentia
- este extrem de recompensatoare pentru copil si face ca alte recompense mai adecvate sa para mai putin atragatoare
- atrage stigmatul societatii
Cand o persoana se autostimuleaza, atentia ii este de obicei complet indreptata spre comportamentul respectiv,iar persoana nu proceseaza informatiile importante.Acest proces interfereaza foarte mult cu procesul de invatare. Dificultatea consta in faptul ca autostimularea este atat de recompensatoare in sine, incat este greu sa motivezi pe cineva sa renunte la acest comportament.
Cand se plictisesc,cei mai multi oameni se angajeaza in diverse forme de autostimulare, fie cazand pe ganduri sau dand din picior, fie rasucindu-si o suvita de par,etc.Insa, diferenta majora este ca persoana tipica reuseste sa fie in continuare atenta, iar autostimularea este mai subtila. Majoritatea oamenilor gasesc o satisfactie mai mare in activitatile de petrecere a timpului liber, hobby-uri si relatiile cu cei din jur. De asemenea, majoritatea oamenilor se pot abtine de la autostimulare pentru a evita reactiile sociale negative.
Cea mai importanta categorie de comportamente autostimulatoare implica miscarea corpului : leganatul,fluturatul mainilor,invartitul.
A doua categorie de comportmente autostimulatoare cuprinde obisnuinta intrebuintarii obiectelor cu scopul de a cauta stimularea senzoriala . Cand se autostimuleaza in acest fel,copiii scutura obiectele, le rasucesc, invartesc.
Al treilea tip de autostimulare este reprezentat de ritualuri si obsesii iar acestea sunt diverse. Alinierea obiectelor, tinerea lor in mana, insistenta ca obiectele sa nu fie mutate de la locul lor,discutarea obsesiva a acelorasi subiecte. De multe ori,ele presupun reguli pe care copilul le-a dezvoltat si pe care insista sa le urmeze nu doar el, ci si cei din jur.
Comportamentele autostimulatoare la copiii cu autism se pot manifesta continuu sau numai in anumite situatii. Atentia copilului este semnificativ redusa cand se angajeaza in astfel de comportamente.
Cu timpul autostimularea devine din ce in ce mai puternica, interfereaza semnificativ cu invatarea si de aceea este nevoie ca ea sa fie limitata, redusa. Este important ca si copilul sa invete comportamente alternative adecvate, fiind redirectionat spre activitati potrivite.
Interventia pentru reducerea comportamentelor autostimulatoare poate cuprinde una dintre procedeele de recompensare de mai jos:
- Recompensarea diferentiata a comportamentelor incompatibile/alternative;
- Recompensarea diferentiata a altui comportament;
- Recompensarea diferentiata a frecventelor scazute de comportament.